Digestia începe în gură, continuă în stomac și se încheie în intestinul subțire, unde nutrienții trec în sânge. Pe NutritieInfo nutriția este explicată pe baza dovezilor, iar mai jos urmărești traseul unei îmbucături, etapă cu etapă, fără termeni inutil de tehnici.
Gura: unde începe totul
Mestecatul mărunțește alimentele și le amestecă cu salivă. Saliva umezește bolul alimentar și conține o enzimă care începe descompunerea amidonului. De aceea o bucată de pâine mestecată îndelung capătă, după o vreme, un gust ușor dulceag. Cu cât alimentul este mai mărunțit, cu atât au enzimele mai multă suprafață de lucru în etapele următoare. Astfel de explicații fac parte din ceea ce publică NutritieInfo pentru cititorii care vor înțelegere, nu mituri.
Esofagul și stomacul
Înghițitul împinge bolul în esofag, iar mușchii din peretele lui îl duc spre stomac prin contracții ritmice. Stomacul are rol de rezervor și de malaxor. Sucul gastric, acid, și mișcările peretelui transformă conținutul într-o masă semilichidă. Aici începe și digestia proteinelor, iar aciditatea contribuie la reducerea multor microorganisme venite odată cu mâncarea.
Intestinul subțire: absorbția
Din stomac, conținutul trece treptat în intestinul subțire. Aici ajung sucurile pancreasului și bila produsă de ficat. Enzimele pancreatice descompun carbohidrații, proteinele și grăsimile în unități mici, iar bila ajută la emulsionarea grăsimilor. Peretele intestinal are pliuri și vilozități, adică o suprafață foarte mare prin care nutrienții trec în sânge și în vasele limfatice.
Pe scurt, fiecare grup de nutrienți ajunge într-o formă diferită:
- carbohidrații se absorb ca zaharuri simple;
- proteinele, ca aminoacizi sau fragmente foarte mici;
- grăsimile, ca acizi grași și monogliceride, preluate în special de vasele limfatice;
- vitaminele și mineralele, în funcție de tipul lor, tot la acest nivel.
Cât durează drumul
Nu există un timp fix, valabil pentru toată lumea. Durata depinde de aliment, de cantitate și de organismul fiecăruia. Lichidele părăsesc stomacul mai repede decât o masă bogată în grăsimi, care rămâne acolo mai mult. Tot de aceea o masă copioasă seara poate da senzația de greutate, în timp ce o gustare ușoară trece neobservată.
Uneori, una dintre verigi nu funcționează cum trebuie. Intoleranța la lactoză, de pildă, apare când organismul produce prea puțină lactază, enzima care descompune zahărul din lapte. Rezultatul sunt balonarea și disconfortul după produsele lactate, iar diagnosticul îl pune medicul, nu un test făcut pe cont propriu.
Intestinul gros și ce rămâne
Ce nu a fost absorbit ajunge în intestinul gros. Aici se reabsoarbe apă, iar fibrele sunt fermentate parțial de bacteriile intestinale. Restul se elimină. Fibrele nu hrănesc direct organismul, dar susțin tranzitul și microbiota, de aceea apar atât de des în recomandările alimentare.
Dacă vrei să înțelegi mai bine ce cumperi și ce ajunge în farfurie, citește și articolul despre mezelurile pe etichetă și ce merită urmărit înainte să cumperi.
Ce poți face pentru o digestie mai ușoară
Mestecă fără grabă, mănâncă la ore cât de cât regulate și include în mese legume, fructe, leguminoase sau cereale integrale. Bea apă pe parcursul zilei. Dacă ai dureri persistente, balonare severă, scădere în greutate fără motiv sau sânge în scaun, nu improviza: mergi la medic.
Pe scurt
Digestia este un lanț în care fiecare verigă pregătește următoarea. Mestecatul și enzimele din salivă deschid drumul, stomacul malaxează, intestinul subțire absoarbe, iar cel gros recuperează apa. Pentru alte explicații clare despre proteine, fibre, vitamine și etichete, găsești resurse utile pe NutritieInfo.
