MĂNĂSTIRILE ARGEȘENE – ISTORIE ȘI CULTURĂ

Cumpăna anilor 2024/2025 m-a găsit în Curtea de Argeș, prima reședință domnească, prima mitropolie, locul unde a apărut prima monedă de stat și primele documente de diplomație ale Țării Românești. Această zonă din Argeș păstrează cele mai importante edificii bizantine de pe teritoriul României.

La trecerea dintre ani, am fost însoțit, așa cum era firesc, de soția mea și de bunii noștri prieteni, familia Zlata și Mirislav (Piri) Firulovic, născuți în Vîrbița din Valea Timocului (Serbia). Interesant este faptul că această denumire de localitate se regăsește și în Bulgaria (unde există nu mai puțin de cinci sate cu acest nume), dar și în România, în județul Dolj (Verbița).

Am locuit și am sărbătorit Anul Nou la Pensiunea Casa Domnească, despre care voi scrie într-un alt articol. De fapt, vizitarea acestor locuri minunate m-a îndemnat să le prezint și cititorilor noștri, pentru a-i inspira să le descopere.

Înainte de a publica primul articol despre Biserica Domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș, doresc să le mulțumesc unor oameni deosebiți, care ne-au oferit informații valoroase și detalii de mare impact istoric și cultural. Enumerarea lor este făcută în ordinea apariției articolelor:

  • Preot paroh Alexandru Martoiu, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului – telefon 0747 056 796
  • Preot Adrian Enache, Mănăstirea Curtea de Argeș – telefon 0744 292 332 – o adevărată enciclopedie în haine preoțești
  • Ing. Stelian Pungoci, ghid specializat în istoria Bisericii Domnești Sfântul Nicolae – telefon 0742 010 947

Adrian Stănciulescu
Președinte PNAT

Biserica Domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș

Nu întâmplător județul Argeș a fost ales de domnitorii vremii ca loc de curte domnească. În apropiere, ca un zid de apărare, se află cei mai înalți munți din Țara Românească. Totodată, Curtea de Argeș se afla pe cel mai important drum comercial medieval, care lega Sibiul de Giurgiu și, mai departe, Transilvania de lumea bizantină.

La Curtea de Argeș s-a scris primul document emis de un voievod român, Vladislav Vlaicu. Tot aici a fost bătută prima monedă, undeva în apropierea Bisericii Domnești, în zona unde astăzi se află Primăria Curtea de Argeș.

Importanța istorică a Curții Domnești

Curtea Domnească din Argeș a fost un centru cultural și administrativ esențial pentru Țara Românească. Aici s-au înființat:

  • Prima școală de grămătici
  • Cancelaria Domnească
  • Prima mitropolie a Țării Românești – Biserica Domnească Sfântul Nicolae

La Curtea de Argeș există două curți medievale:

  1. Curtea Domnească din secolele XIII-XIV, împreună cu Biserica Sfântul Nicolae
  2. Complexul Mănăstirii Curtea de Argeș și Palatul Episcopal, construit în secolele XV-XVI

Ruinele Curții Domnești includ și Casa lui Basarab I, situată în partea de sud-vest a complexului. Deși istoricii sugerează că ar fi fost construită înaintea lui Basarab, încă din secolul XI, aceasta era mult mai complexă decât ce vedem astăzi. Inițial, avea bolți impunătoare, însă acestea au dispărut probabil în timpul războaielor mondiale.

În secolul XVI, Sfântul Neagoe Basarab (1512-1521) a stat la Curtea Domnească pentru a supraveghea lucrările de construcție ale Mănăstirii Argeșului. După ce a refăcut Casa Basarab, el a construit o nouă reședință în partea de nord a Curții Domnești, având în vedere familia sa numeroasă.

Domnitorii care au marcat istoria Curții de Argeș

La poalele munților Carpați, de-a lungul timpului, au domnit personalități marcante:

  • Radu Negru Vodă (1290-1310) – menționat pe clopotul bisericii ca IO Radu Negru Voievod și identificat de unii istorici drept primul întemeietor al Țării Românești (1290-1292)
  • Basarab I (1310-1352) – câștigătorul Bătăliei de la Posada (1330), împotriva lui Carol Robert de Anjou. După victorie, a deschis vechile drumuri comerciale și a decis ridicarea Bisericii Domnești
  • Nicolae Alexandru (1352-1364) – fiul lui Basarab I, a înființat prima mitropolie a Țării Românești, aducându-l pe Sfântul Ierarh Iachint de Vicina
  • Vladislav Vlaicu (1364-1377) – domnitorul de la care ne-au rămas cele mai multe dovezi legate de Curtea de Argeș
  • Radu I (1377-1383), Dan I (1383-1386), Mircea cel Bătrân (1386-1418) – în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, Curtea de Argeș era centrul țării și se bucura de prosperitate. Aici, la 31 ianuarie 1418, acesta și-a găsit sfârșitul, fiind una dintre cele mai glorioase epoci ale Curții Domnești

Biserica Domnească – un monument unic

Cel mai important edificiu din ansamblul Curții Domnești este Biserica Domnească Sfântul Nicolae, un monument de arhitectură bizantină de tip cruce greacă înscrisă.

Nicolae Iorga o considera „cel mai important monument de artă și arhitectură medievală românească” datorită:

  • Construcției din cărămidă alternată cu bolovani de râu, ce îi conferă flexibilitate la cutremure
  • Canalelor de aerisire, care împiedică formarea igrasiei
  • Elementelor romane, utilizate în fundație (șase rânduri de cărămidă romană inscripționată în latină)

Data exactă a construcției este incertă, existând două teorii: 1260 sau 1350.

Restaurarea și salvarea bisericii

De-a lungul timpului, Biserica Domnească a fost jefuită și avariată de cutremure. În 1905, s-a propus demolarea completă, însă datorită intervenției preoților și credincioșilor, acest plan a fost abandonat.

În perioada 1911-1926, arhitectul Grigore Cerchez a consolidat structura, păstrând-o în forma actuală. Restaurarea frescelor interioare s-a realizat între 1914-1924 de către Dumitru Norocea, care a descoperit pictura originală din secolul XIV și inscripția ce atestă moartea lui Basarab I.

Frescele bizantine – o capodoperă unică

Biserica Domnească este singura biserică din România cu fresce în stilul renașterii paleologe, una dintre cele mai valoroase din spațiul balcanic.

În pronaos, se regăsesc trei straturi de pictură, dintre care cel mai vechi datează din timpul domnitorului Vladislav Vlaicu (1369). O scenă atipică este reprezentarea Deisis, unde, alături de Hristos și Fecioara Maria, apare Sfântul Nicolae în locul obișnuitului Sfânt Ioan Botezătorul.

Biserica adăpostește mormintele domnitorilor Basarabi, dar și ale unor membri ai familiei Brătienilor din secolul XIX.

Cel mai misterios mormânt a fost descoperit intact în 1920, la 2 metri sub podea. Sarcofagul conținea rămășițe umane înfășurate într-un giulgiu de mătase cu fir de aur, purtând o diademă bizantină. Ipotezele despre identitatea celui îngropat variază între Radu Negru Vodă, un fiu necunoscut al lui Basarab I sau Vladislav Vlaicu. Testele cu Carbon 14 confirmă o perioadă între 1310-1317, ceea ce îl plasează în epoca lui Radu Negru Voievod.

Evenimente culturale moderne

Începând cu 2022, cu binecuvântarea ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Biserica Domnească găzduiește anual, în luna august, evenimentul cultural:
„Curtea de Argeș – leagăn al Ortodoxiei și statalității românești”, în cadrul căruia se desfășoară și Festivalul Cavalerul Negru.


Preot paroh: Alexandru Mărtoiu
📞 0747 056 796


Adrian Stănciulescu
Președinte PNAT

Sursa: Turism Info

Photo Travel essentials Previous post Ce trebuie să știi despre călătoriile pe termen lung
Photo Travel map Next post Cum să îți alegi destinația perfectă în funcție de tipul de vacanță dorit