S-o face sarbatoare in inimile ploiestenilor: Doi maestri si piese din patrimoniul muzical international pe scena Filarmonicii ploiestene

[ad_1]

Maestrul Tiberiu Soare revine joi, 10 noiembrie, la pupitrul dirijoral al orchestrei simfonice ploieștene, într-un concert în care vom putea audia Concertul nr. 2 în re minor pentru vioară și orchestră, op. 22 de H. Wieniawsky și Simfonia în re minor de C. Franck.

Solist va fi reputatul violonist Florin Ionescu-Galați.

Tiberiu Soare

Dirijor al Operei Naționale București și dirijor principal al Filarmonicii din Sibiu, Tiberiu Soare îşi desfăşoară activitatea artistică din anul 1999, colaborând de-a lungul timpului cu numeroase filarmonici și teatre de operă din ţară, precum şi prestigioase ansambluri din străinătate.

Din 2003 este dirijor al Ansamblului de Muzică Nouă Profil, iar în 2007 a pus bazele Studioului Experimental de Operă și Balet „Ludovic Spiess” în cadrul Operei Naționale București. Între anii 2012-2015, a fost dirijor şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, înregistrând alături de aceste ansambluri numeroase succese atât pe scena Sălii Radio, cât şi în cadrul evenimentelor în aer liber sau a turneelor internaţionale.

În 2010, Tiberiu Soare a fost invitat să dirijeze primul său concert la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Londra (London Philharmonic Orchestra), alături de celebra soprană Angela Gheorghiu. Au urmat apoi alte concerte importante dirijate cu mari orchestre ale lumii, printre care: Kammer Ensemble N (Suedia), Musica Vitae Chamber Orchestra (Suedia), Osaka Chamber Symphony Orchestra (Japonia), Orchestra Filarmonicii din Atena, „Bedrich Smetana” Philharmonic Orchestra (Cehia), Orchestra Radio Praga, Camerata Salzburg, Orchestra Simfonică din Beirut (Liban), Orchestra Simfonică de Stat din Izmir (Turcia) ș.a.m.d. În Germania, a dirijat Hof Symphoniker Orchester într-o gală de operă, în cadrul festivalului anual Schlossfestspiele, eveniment urmat de concerte la Théâtre des Champs-Elysées (Paris), Musikverein Graz (Austria), Sala Concertgebouw (Amsterdam) și Baden-Baden (Festspielhaus).

Se poate spune că există două categorii de muzicieni care scriu și interpretează muzică: compozitori care sunt virtuozi ai unui instrument și virtuozi care compun. Henryk Wieniawski (1835-1880) aparține celui din urmă grup. Născut într-o familie distinsă de muzicieni polonezi, stabilit mai apoi la Sankt Petersburg, H. Wieniawski a fost un far al lumii violoniștilor de la mijlocul secolului al XIX-lea. Anton Rubinstein l-a denumit „cel mai mare violonist al timpului său”, fără dubiu un urmaș al lui Paganini, un geniu al viorii. Printr-o combinație de școală franceză și temperament slavon, Wieniawski și-a perfectat o tehnică impecabilă, cu un sunet de o bogăție și căldură ce se spune că emoționa până la lacrimi.

Ca în cazul majorității virtuozilor ce au lăsat moștenire și compoziții proprii, numele lui Wieniawski este familiar în principal violoniștilor, care interpretează studiile sale formidabile și atractivele lucrări de salon. Excepția semnificativă este, totuși, cel de-al doilea Concert pentru vioară și orchestră în re minor – o lucrare ce continuă să fie esențială în repertoriul de bază al oricărei mari orchestre. Atât de intens a fost impactul Concertului la premiera sa din 1862 la Sankt Petersburg, încât la câteva zile după, celebrul compozitor rus, César Cui, a fost inspirat să exclame: „Încă nu mi-am revenit după impactul primului Allegro”! Bogat în melodie și orchestrat cu măiestrie, al doilea Concert pentru vioară este o operă de un profund romantism, ce acordă valoare egală atât lirismului expresiv al limbajului muzical, cât și cerințelor tehnice superioare. Mai simplu spus, este un exemplu perfect de compoziție concepută pentru a prezenta esența temperamentului vibrant al violonistului din degetele căruia a fost produsă lucrarea.

Florin Ionescu-Galaţi

Violonistul Florin Ionescu-Galaţi s-a impus în viaţa muzicală românească drept unul dintre vârfurile generaţiei sale. Născut la Bucureşti, în anul 1970, a început studiul viorii la vârsta de patru ani, sub îndrumarea tatălui său, cunoscutul violonist şi dirijor Ilarion Ionescu-Galaţi.

Apariţia în public alături de Orchestra Naţională Radio, la vârsta de 10 ani, cu concertul de vioară de Kabalevski, prevestea un talent neobişnuit ce avea să devină curând cunoscut… pe toate meridianele lumii.

A studiat la Şcoala de Muzică din Braşov cu profesorul Radu Hamzea şi a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa maestrului Ştefan Gheorghiu.

Este laureat al concursurilor internaţionale „Usti nad Orlici” (Cehoslovacia), „Dinu Lipatti” şi „George Enescu” (România), „Tibor Varga” (Elveţia), „Paganini” (Italia), „Wieniawski” (Polonia). Cariera sa internaţională, începută în 1982, s-a derulat spectaculos în recitaluri şi concerte alături de ansambluri cunoscute. A colaborat cu Ayla Erduran, Viktor Pikaisen, Viktor Tretiakov, Lory Wallfisch, Valentin Gheorghiu. A realizat înregistrări de referinţă pentru posturi de radio sau TV din Germania, Turcia, Franţa, Japonia și SUA.

Fiind dotat cu un auz excepţional, improvizează cu mult curaj şi, ca şi solist, prin tehnica sa desăvârşită, umple inimile iubitorilor de muzică. În calitate de solist-concertist al Filarmonicii Brașov se remarcă prin abordarea partiturilor complexe, cu roluri solistice de impresionantă virtuozitate.

Simfonia a II-a în re minor de César Franck (1822-1890)

Considerată adesea un domeniu „austro-german”, simfonia a fost mult timp un gen destul de ocolit în rândul compozitorilor francezi; cu toate că atracția către această formă muzicală a fost puternică de-a lungul secolului al XIX-lea și până în secolul XX, iar o serie de compozitori au făcut diverse tentative pentru a transplanta principiile sale pe tărâmul muzical natal. Din această perspectivă, Franck a ocupat un loc privilegiat pentru a construi un univers sonor personal, la jumătatea distanței dintre sfera latină și cea germanică: un belgian cu formație franceză, Franck a combinat rigurozitatea arhitecturii simfonice cu preocuparea pentru culoare și linii melodice suple. Terminată în 1888, singura operă simfonică a lui Franck păstrată până în zilele noastre răspunde elegant la apariția celor trei simfonii franceze importante din anul precedent: Simfonia a treia în do minor a lui Saint-Saëns, Simfonia în sol minor a lui Lalo și Simfonia în sol major de Vincent d’Indy. Respinsă inițial de proeminentul dirijor Charles Lamoureux, lucrarea lui Franck a avut premiera în februarie 1889, însă și-a câștigat recunoașterea unui clasic modern abia din 1893, când Lamoureux a preluat-o în cele din urmă în repertoriul său. Până astăzi, Simfonia a II-a este considerată o încununare a extraordinarei metamorfoze creative a maturității compozitorului belgian.

Poftiți să vă bucurați de o seară magică!

Biletele, în valoare de 30 lei (întreg), 20 lei (pensionari) și 10 lei (elevi si studenți) pot fi achiziționate de la casa de bilete a Filarmonicii sau online, de aici: https://filarmonicaploiesti.ro/…/concert-simfonic-10…/

Concertul va fi transmis integral live pe Virtual Concert Hall iar biletele virtuale pot fi achiziționate de aici: https://virtualconcerthall.ro/…/bilet-virtual…/

Detalii și rezervări: +40 726 203 744

Articolul S-o face sarbatoare in inimile ploiestenilor: Doi maestri si piese din patrimoniul muzical international pe scena Filarmonicii ploiestene a aparut prima data pe Prahova Business – Despre afaceri. Zi de zi – Primul cotidian online de afaceri din Prahova.

[ad_2]

Source link

Previous post Hai sa-ti arat Bucurestii toamna…
Next post 13 spitale din Bucuresti vor avea statii de epurare