Ghețarii subterani sunt blocuri de gheață care se păstrează tot anul în interiorul unor peșteri, chiar și atunci când afară sunt peste 30 de grade. Fenomenul nu are legătură cu ghețarii de munte, ci cu forma golului subteran, care funcționează ca o capcană pentru aerul rece de iarnă. Munții Apuseni adăpostesc câțiva dintre cei mai cunoscuți ghețari subterani din Europa, ceea ce face din România o destinație bună pentru cine vrea să vadă fenomenul de aproape.
Cum se formează un ghețar subteran?
Un ghețar subteran se formează atunci când peștera are intrarea sus și sala principală mai jos, astfel încât aerul rece și greu coboară iarna în interior și rămâne acolo. Vara, aerul cald de la suprafață este mai ușor și nu poate înlocui masa de aer rece prinsă dedesubt.
Gheața provine din apa care se infiltrează prin rocă și îngheață în contact cu aerul rece, dar și din zăpada care cade prin puțul de la intrare. Primăvara, apa de topire ajunge pe suprafața blocului și îngheață strat peste strat. Așa se formează benzi orizontale, asemănătoare inelelor din trunchiul unui copac.
Prin ce diferă ghețarii subterani de peșterile din ghețari?
Ghețarii subterani se află în peșteri săpate în rocă, de obicei în calcar, în timp ce peșterile din ghețari sunt goluri topite în interiorul unui ghețar de suprafață. Cele din urmă își schimbă forma de la un an la altul și pot deveni periculoase, în timp ce peșterile cu gheață din rocă au o structură stabilă, iar schimbările privesc doar volumul gheții.
| Caracteristică | Peșteră cu gheață în rocă | Peșteră într-un ghețar | Peșteră obișnuită |
|---|---|---|---|
| Pereții | Rocă, de obicei calcar | Gheață | Rocă |
| Temperatura aerului vara | În jurul a 0 °C, adesea ușor sub | În jurul a 0 °C | Apropiată de media anuală a zonei, adesea 6–11 °C în România |
| Stabilitatea formei | Mare | Mică, se schimbă anual | Mare |
| Sursa gheții | Apă infiltrată și zăpadă | Gheața ghețarului | Lipsește sau apare doar la intrare |
De ce sunt importanți ghețarii subterani pentru cercetători?
Straturile de gheață păstrează informații despre climatul trecut, pentru că fiecare strat corespunde, în linii mari, unei perioade de acumulare. În gheață rămân prinse polen, fragmente de plante și particule de praf, care pot fi datate. Vechimea celor mai adânci straturi din unii ghețari subterani este estimată la mii de ani, ceea ce îi transformă în arhive naturale ale climei.
Aceeași sensibilitate îi face vulnerabili. Iernile mai blânde înseamnă mai puțin frig acumulat, iar ploile de vară care ajung în peșteră aduc căldură și topesc gheața de la suprafață. În multe peșteri cu gheață din Europa, volumul blocului scade de la un deceniu la altul.
Unde se pot vedea ghețari subterani?
Cei mai cunoscuți ghețari subterani din România se află în Munții Apuseni, o zonă carstică bogată în peșteri și formațiuni naturale.
- Peștera Ghețarul de la Scărișoara (județul Alba), cu intrarea printr-un puț larg și un bloc de gheață considerat printre cele mai mari din Europa.
- Ghețarul de la Focul Viu, tot în Apuseni, unde lumina pătrunde prin deschiderea din tavan și se reflectă pe gheață.
- Ghețarul de la Vârtop, o peșteră mai mică din aceeași zonă carstică, mai puțin cunoscută publicului larg.
În afara țării, sunt cunoscute peștera Eisriesenwelt din Austria, unde gheața ocupă doar prima parte a unei rețele foarte lungi de galerii, și peștera de gheață Dobšinská din Slovacia, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO împreună cu alte peșteri din zonă.
Ce trebuie știut înainte de vizitarea unei peșteri cu gheață?
Vizitarea unei peșteri cu gheață cere haine groase și încălțăminte cu talpă aderentă, chiar în mijlocul verii. Diferența dintre temperatura de afară și cea din interior poate depăși 25–30 de grade, iar scările și podețele sunt adesea umede sau acoperite cu o peliculă de gheață.
- Un strat cald, o căciulă subțire și mănuși se pun înainte de intrare, nu după primele minute de frig.
- Gheața nu se atinge și nu se calcă în afara traseului amenajat, pentru că straturile de suprafață se deteriorează ușor.
- Sursele de căldură și lumină puternică se evită, iar grupurile mari stau cât mai puțin în sălile mici.
- Accesul este de regulă organizat și uneori sezonier, așa că informațiile se verifică la administratorul peșterii.
Greșelile obișnuite, de la încălțămintea nepotrivită la ieșirea de pe traseu, sunt descrise în articolul despre greșelile frecvente în vizitarea peșterilor. Pentru cine este atras de spațiile de sub pământ, completarea firească sunt orașele subterane săpate în rocă, unde oamenii au folosit aceeași stabilitate termică a subteranului pentru adăpost.
